Protostea

O protostea într-o Globulă Bok (reprezentare artistică).
Partea centrală a grupului de stele RCW 38, în jurul tinerei stele masive IRS2, imagine obținută cu un instrument adaptiv optic Naco atașat la Telescopul Foarte Mare ESO. Astronomii au reușit să descopere că IRS2 este de fapt un sistem dublu compus din două stele, aproape la fel de masive. Astronomii au descoperit și un număr de câteva protostele.

O protostea este o masă mare de materie care se formează prin contracția gazului dintr-un nor molecular gigant aflat în mediul interstelar. Faza protostelară este un stadiu incipient în procesul de formare a stelelor. Pentru o stea cu masa Soarelui perioadă durează aproximativ 100.000 de ani tereștri.

Acesta începe în nucleul unui nor molecular odată cu creșterea densității și se termină cu formarea unei stele T Tauri, care apoi se dezvoltă într-o stea aflată pe secvența principală. Acest lucru este marcat de vânturi solare specifice stelelor T Tauri, un tip de super vânt solar, care marchează trecerea la stele ce emit energie.

Fizicianul britanic Sir James Jeans a studiat fenomenul de mai sus în detaliu. El a fost în măsură să arate în ce condiții adecvate, un nor molecular, sau o parte din el, ar începe să se contracte așa cum este descris mai sus. El a obținut o formulă pentru calcularea masei și dimensiunii pe care un nor ar trebui să o atingă, în funcție de temperatura și densitatea acestuia, pentru ca procesul de contracție gravitațională să înceapă.

Masa critică este cunoscută ca Masa Jeans. Ea se obține cu formula:

M j = 9 4 × ( 1 2 π n ) 1 2 × 1 m 2 × ( k T G ) 3 2 {\displaystyle M_{j}={\frac {9}{4}}\times \left({\frac {1}{2\pi n}}\right)^{\frac {1}{2}}\times {\frac {1}{m^{2}}}\times \left({\frac {kT}{G}}\right)^{\frac {3}{2}}}

unde n este numărul - densitatea de particule, m este masa particulei de gaz medie din nori și T este temperatura gazului.

O protostea se naște atunci când începe să emită energie radiativă pentru a balansa gravitatea ei și a opri colapsul gravitațional.

Vezi și

Referințe

  • Larson, R.B. (2003), The physics of star formation, Reports on Progress in Physics, vol. 66, issue 10, pp. 1651–1697

Legături externe

  • Planet-Forming Disks Might Put Brakes On Stars (SpaceDaily) Jul 25, 2006
  • Planets could put the brakes on young stars Lucy Sherriff (The Register) Thursday 27 July 2006 13:02 GMT
  • Why Fast-Spinning Young Stars Don't Fly Apart (SPACE.com) 24 July 2006 03:10 pm ET
v  d  m
Stea
Evoluția
Apariția stelelor · Pre-secvența principală · Secvența principală · Ramura orizontală · Ramura gigant asimptotică · Dredge-up · Banda de instabilitate · Red clump · Nebuloasa planetară · Stea variabilă albastră · Stea Wolf–Rayet · Supernovă falsă · Supernova · Hipernova · Diagrama Hertzsprung-Russell
Protostea
Nor molecular (Regiune H II· Globulă Bok · Stea T Tauri · Obiect stelar tânăr · Obiect Herbig–Haro · Linia Hayashi · Limita Hayashi · Linia Henyey · Stea Herbig Ae/Be
Clasificare stelară
subpitică (subpitică B) · pitică (albastră · portocalie · roșie · galbenă) · subgigantă · gigantă (albastră · roșie) · gigantă luminoasă · supergigantă (albastră · albă · roșie· galbenă) · hipergigantă (galbenă) · hoinară albastră · scoică · peculiară (Ap · Bariu · Carbon · CH · Mercur-Mangan · Am · tip S) · Technețiu · variabilă (neregulată · semiregulată · Orion) · Steaua Polară (în raport cu Pământul· Stea polară
Rămășite stelare
Stele exotice
Stea Quark · Stea din preoni · Stea Q · Fuzzball · Stea Boson · Gravastar · Stea cu energie neagră · Stea neagră · Stea electroslabă · MECO · Stea de fier
Obiecte substelare
Pitică cenușie · Sub-pitică cenușie · Planetar · Stea neagră cu materie neagră
Structura stelară
Nucleosinteză
Procesul alpha · Procesul triplu-alfa · Lanțul Proton-proton · Helium flash · Ciclul CNO · Arderea carbonului · Arderea neonului · Arderea oxigenului · Arderea siliciului · Procesul S · Procesul R
Proprietăți
Liste
Nume de stele · Masive · Mari· Strălucitoare · Apropiate · Cu sistem solar · Pitice albe · Cronologia descoperirilor în astronomie
Știință învechită
Stea întunecată newtoniană
Alte clasificări
După existența sateliților
Stea dublă (optic · fizic) · Stea multiplă · Sistem planetar
După modul de grupare în spațiu
Diferite stele
Soarele  · Sirius  · Canopus · Arcturus · Vega · Capella · Rigel · Betelgeuse · Altair · Achernar (în ordinea strălucirii pe bolta cereaască)
Alte articole
Clasificarea spectrală Harvard · Asterism · Planetă · Sistem Solar · Quasar · Gravitație · Supraaglomerație · Aglomerație
Formate wiki
Infocaseta Stea · Format:Formate Astronomie
Proiect Astronomie Portal Stea
Control de autoritate