Comuna Târgușor, Constanța
| Târgușor | |
| — comună — | |
 | |
 Târgușor (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 44°27′53″N 28°25′45″E ({{PAGENAME}}) / 44.46474°N 28.42928°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Constanța |
| SIRUTA | 62985 |
| Reședință | Târgușor |
| Componență | Târgușor, Mireasa |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Târgușor[*] | Mădălina Negru[*][1] (PSD, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 225 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.375 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 907275 |
| Prezență online | |
site web oficial  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Târgușor este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele Mireasa și Târgușor (reședința).
Etimologie
Numele comunei este dat de numele celui mai mare dintre localitățile componente și provine din limba tătară. În trecut a fost un sat tătăresc numit Pazarlî[2] sau Pazarlîk însemnând Târgul sau Satul cu târg[3]. Martin Gruneweg din Danzig, azi Gdansk, care între 1582 si 1586 a călătorit de șase ori în Imperiul Otoman cu caravanele negustorilor armeni din Liov menționează că în satul tătăresc Bazarlîkoy din întinsa câmpie a văzut întâia oară cum se ara cu o cămilă albă ca zăpada.[4]
Demografie
Componența etnică a comunei Târgușor
Români (88,8%)
Alte etnii (0,22%)
Necunoscută (10,98%)
Componența confesională a comunei Târgușor
Ortodocși (85,67%)
Adventiști (2,04%)
Alte religii (1,02%)
Necunoscută (11,27%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Târgușor se ridică la 1.375 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.616 locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,8%), iar pentru 10,98% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,67%), cu o minoritate de adventiști (2,04%), iar pentru 11,27% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]
Politică și administrație
Comuna Târgușor este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Mădălina Negru[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 5 | ||||||
| Partidul Național Liberal | 5 | ||||||
| Ștefan Maria | 1 | ||||||
Note
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Lahovari, 1901 & p.642.
- ^ Murat, 2011 & p.268.
- ^ Ciocîltan, 2011 & p.90.
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și
- Cheile Dobrogei (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
Bibliografie
- Lahovari, George Ioan (). Marele dicționar geografic al Romîniei, Vol.IV. București: Societatea Geografică Romînă.
- Ciocîltan, Alexandru (), „Martin Gruneweg”, În Andreescu, Ștefan (coordonator), Călători străini despre Țările Române, Supliment 1, București: Editura Academiei Române, p. 352, ISBN 978-973-27-2118-6
- Murat, Taner (). Dicționar tătar crimean-român, Kîrîm Tatarșa-Kazakșa Sózlík. Charleston, SC, USA: CreateSpace. p. 402. ISBN 9781461083108.
| |||||||||||||||||||
