Ciceu-Mihăiești, Bistrița-Năsăud

Pentru alte sensuri, vedeți Ciceu (dezambiguizare).
Ciceu-Mihăiești
—  sat și reședință de comună  —

Ciceu-Mihăiești se află în România
Ciceu-Mihăiești
Ciceu-Mihăiești
Ciceu-Mihăiești (România)
Localizarea satului pe harta României
Ciceu-Mihăiești se află în Județul Bistrița-Năsăud
Ciceu-Mihăiești
Ciceu-Mihăiești
Ciceu-Mihăiești (Județul Bistrița-Năsăud)
Localizarea satului pe harta județului Bistrița-Năsăud
Coordonate: 47°11′18″N 23°58′24″E ({{PAGENAME}}) / 47.18833°N 23.97333°E

Țară România
Județ Bistrița-Năsăud
ComunăCiceu-Mihăiești

SIRUTA34217

Altitudine251 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total904 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal427218

Prezență online

Ciceu-Mihăiești pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)
Ciceu-Mihăiești pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)
Ciceu-Mihăiești pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ciceu-Mihăiești (în maghiară Csicsómihályfalva) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România.

Date geografice

Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici.

Istoric

Satul a fost menționat cu numele Myhalhaza în 1325 și Myhalfalva în 1405. A aparținut Cetății Ciceu, veche vatră românească și ortodoxă înca din cele mai vechi timpuri, de pe vremea domnitorilor moldoveni, iar apoi a fost deținută de familiei Bánffy între 1405 și 1467. Numele provine de la întemeietor său și a Cetății. În 1405 se menționează locuitorii preponderent români, în timpe ce în 1553 se spune că devenise un sat maghiar. Biserica Reformată a devenit parohie în secolul al XVII-lea și în jurul anului 1710 aparținea parohiei satului Bața.

Satul a fost distrus de armata turcă condusă de Ali Çengizade în 1661, iar între 1704 și 1707 a fost ars complet de lobonții lui Tiege. A intrat în posesia familiei Lázár în anii 1720.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, cel mai mare proprietar al său era Antal Zichy. Împreună cu cele două sate subordonate sale, Ciceu-Corabia și Lelești, s-a separat de Comuna Petru Rareș în 2005 și a devenit reședință de comună indipendentă.

Demografie




Componența etnică a satului Ciceu-Mihăiești(2002)

     Români (75,5%)

     Romi (18,5%)

     Maghiari (6%)




Componența etnică a satului Ciceu-Mihăiești(1880)

     Români (70,59%)

     Maghiari (25,72%)

     Evrei (3,67%)

Prezent

La recensământul din 2002 populația satului era de 931 de locuitori, dintre care: 703 români, 172 țigani și 56 maghiari.

Populația Istorică

La recensământul din 1880 populația satului era de 567 de locuitori, dintre care: 365 români, 133 maghiari, 19 evrei, iar pentru 50 de persoane nu este cunoscută apartenența etnică.

Surse

  • József Kádár, Monografia Comitatului Solnoc-Dăbâca II.: Istoria detaliată a satelor Comitatului (Alparét - Décse), p 425–434.

Note


Control de autoritate


v  d  m
Subdiviziunile administrative ale județului Bistrița-Năsăud
Reședința
Bistrița (75.076 loc.)
Stema judeţului Bistriţa-Năsăud
Orașe

Beclean (10.628 loc.) · Năsăud (9.587 loc.) · Sângeorz-Băi (9.679 loc.)

Comune

Bistrița Bârgăului · Braniștea · Budacu de Jos · Budești · Căianu Mic · Cetate · Chiochiș · Chiuza · Ciceu-Giurgești · Ciceu-Mihăiești · Coșbuc · Dumitra · Dumitrița · Feldru · Galații Bistriței · Ilva Mare · Ilva Mică · Josenii Bârgăului · Leșu · Lechința · Livezile · Lunca Ilvei · Maieru · Matei · Măgura Ilvei · Mărișelu · Miceștii de Câmpie · Milaș · Monor · Negrilești · Nimigea · Nușeni · Parva · Petru Rareș · Poiana Ilvei · Prundu Bârgăului · Rebra · Rebrișoara · Rodna · Romuli · Runcu Salvei · Salva · Sânmihaiu de Câmpie · Șieu · Șieu-Odorhei · Șieu-Măgheruș · Șieuț · Șintereag · Silivașu de Câmpie · Spermezeu · Șanț · Târlișua · Teaca · Telciu · Tiha Bârgăului · Uriu · Urmeniș · Zagra

Sate
Sate din județul Bistrița-Năsăud
v  d  m
Localități din județul Bistrița-Năsăud locuite de maghiari, aranjate după ponderea maghiarilor la recensământul din 2002
90 - 100%
80 - 90%
70 - 80%
60 - 70%
50 - 60%
Nimigea de Jos · Coldău · Sărata · Uriu · Braniștea · Dumbrava
40 - 50%
30 - 40%
20 - 30%
10 - 20%
7,5 - 10%
5-7,5%
Bistrița · Urmeniș · Ciceu-Mihăiești · Ilișua · Buza Cătun
alte comunități
semnificative
Date preluate rezultatele finale ale recensământuli populației din 2002.