Țapu, Sibiu
| Țapu | |
| — sat — | |
 | |
  Țapu Țapu (România) | |
| Coordonate: 46°4′25″N 24°5′35″E ({{PAGENAME}}) / 46.07361°N 24.09306°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Sibiu |
| Comună | Micăsasa |
| SIRUTA | 145024 |
| Populație (2021) | |
| - Total | 545 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 557147 |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Țapu (în dialectul săsesc Apestref, Apesterf, în germană Abtsdorf bei Marktschelken, Appesdorf, Apesdorf, în maghiară Csicsóholdvilág) este un sat în comuna Micăsasa din județul Sibiu, Transilvania, România.
Istoric
În secolul al XIII-lea satul făcea parte din propietățile abației de la Igriș, din care cauză i se spunea Villa Abbatis (Satul Abatelui). Dintr-un document din deceniul al șaptelea al secolului al XV-lea aflăm că acest sat forma, alături de alte trei așezări, o unitate bisericească al cărei decanat era la Cenade.
Așezarea și locuitorii săi au fost supuși unui proces lung de schimbare a unui statut de comună aservită din secolul al XIV-lea, până la cel de comună liberă ca urmare a desfințării iobagiei din secolul al XIX-lea, respectiv anul 1848. Din documentele existente rezultă că în secolul al XIII-lea localitatea a făcut parte din proprietățile abației de Igriș, motiv pentru care pe atunci i se spunea Villa Abbatis sau, altfel spus, "Satul Abatelui".
În al șaptelea deceniu al secolului al XV-lea, un document menționează că Țapu împreună cu alte trei localități: Șoroștin, Mănărade și Cenade, făceau parte dintr-o uniune religioasă al cărei decanat se situa la Cenade. Ulterior, aceste localități au format și o uniune administrativă. Au existat numeroase încercări din partea nobilimii maghiare de despărțire a acestor uniuni administrativ - religioase, încercări soldate cu eșecuri repetate datorită faptului că acestea se bucurau de protecție regală. Mai târziu, la mijlocul secolului al XVII-lea, cele patru au intrat în posesiunea principelui Gheorghe Rákóczi al II-lea. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, Maria Terezia le arondează conților Teleki.[1]
Date geologice
Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate.
Biserica Evanghelică-Lutherană
- Vezi și Biserica fortificată din Țapu
Biserica-hală se afla pe dealul care domină comuna și e înconjurată de o incintă ovală. Construită din piatră brută de carieră, biserica datează de la începutul secolului al XV-lea, așa cum reiese din formele stilistice caracteristice goticului târziu. Corul lung și îngust este împărțit de două puternice arce frânte într-un pătrat boltit în cruce și o absidă pentagonală. Grosimea pereților denotă faptul că peste cor s-a intenționat construirea unui turn, asemenea bisericilor apropiate din Axente Sever și Agârbiciu.
Fortificația
Incinta, construită din piatră de râu și de carieră, înaltă de 6 m, este prevăzută cu două rânduri de metereze. De asemenea se mai pot zări urmele unui drum de strajă în consolă. Turnul este prevăzut cu un drum de strajă construit sub acoperișul în patru ape. Intrarea pietonală era protejată de o hersă.
Note
- ^ Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung
Bibliografie
- Biserici Fortificate din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.
Vezi și
Galerie de imagini
-
Panoramă spre Micăsasa -
Biserica ortodoxă Sf. Ilie Tezviteanul
Legături externe
- ro Informații și fotografii
- ro Biserici fortificate din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.
- en Fortified churches from Transylvania Arhivat în , la Wayback Machine.
- de Kirchenburgen in Siebenbürgen Arhivat în , la Wayback Machine.
- hu Erdélyi erődtemplomok Arhivat în , la Wayback Machine.
- Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
